Trebuie să admit că am avut ușoare probleme în a trece de primul rând. M-am blocat la construcția pont-o care, după niște analiză pe text, s-a dovedit că se dorea a fi vocativul substantivului propriu “Ponta”. Nu doar că nu avea ce căuta cratima acolo, dar nici măcar nu a scris cu majusculă (deși în cazul “Ceaușescu” s-a putut realiza acest lucru).

În general nu îi critic pe cei care scriu cu “î” în mijlocul cuvintelor, dar să pui “â” la începutul sau sfârșitul cuvintelor (vezi antreprinderile) a constituit dintotdeauna o greșeală.

Și avaziune fiscal?… Serios?

Îi mulțumesc lui Neo pentru poză.